Renaissance ?

Ti-o amintesti pe Iris ?

....ma gandeam eu ca nu . Nimeni nu o mai face .

Azi nu mai exista . Ratacind printre stele, incercand sa atinga un ideal, a pierdut contactul cu realitatea .

Daca ai vedea-o . Ai iubi-o din prima clipa, din prima sclipire a ochilor ei mari si negri, din al sau prim zambet inocent .

Stii ? O admir atat de mult . Si-a aruncat suferinta si grijile la gunoi, s-a purificat si a luat-o de la inceput, a renascut prin muzica, natura, prin vietatile lui Dumnezeu, prin soare, s-a intins pe cer si a soptit cu pasarile . 

Cat de trist poate fi sa traiesti o viata in care nu te simti bine ?

Iris a scapat din inchisoarea societatii . A dat drumul lanturilor de prejudecati, de frica si de lasitate, si-a privit sufletul, iar tot ce a lasat in urma a fost o lacrima ( a cui ? )  .

Nu mai stiu sa exprim ce simt ?

Iris este una dintre cele mai bune prietene . Daca ma opresc un moment din vartejul de intrebari care m-a cuprins, cred ca este cea mai buna. 

Contra timpului, contra rautatilor, contra distantei . 

Nu am cum sa rasplatesc universul pentru un asemenea dar .

Nu stiu daca o vei intalni vreodata . Mi-as dori insa...

Invaluita de acest sunet vreau sa ma inec in mine .