Înfrângere

Am aterizat agale din nou la pământ, după un timp în care am crezut că nimic rău nu se poate întâmpla. A fost doar un vis. Nimeni, niciodată, nu va gândi și nu va simti la fel ca mine. Dacă mă doare?  Boala doare. Când te prinde în mâinile ei, te ține legat ceva timp, te chinuie, te necăjește, te amăgește și apoi îți dă drumul. La mine e un sentiment cronic, ce mă acompaniază oriunde aș merge, orice aș face, orice aș gândi și orice aș simți. Așa e tot timpul. Ca o muzică tristă ce îmi răsună încet în adâncul sufletului, fără să se termine niciodată. E mai rău decât boala.

E muzica dinaintea sfârșitului meu. Nu în sens fizic ci metafizic. Voi ajunge ca peste ani să nu mai recunosc zâmbetele și chipurile de azi. Voi ajunge exact așa cum nu mi-am dorit.

Și totul pentru că ești lângă mine și totuși străin.