marți, 6 noiembrie 2012

Până când?




Și atunci când zic că e mai bine și atunci când zic că o să uit,  atunci revii în amintire  ca și cum te voi revedea curând.
Cum să îmi învăț ochii să nu te mai caute în mulțime?
Cum să îi spun inimii că nu vei mai fi aici nici mâine, nici poimâine, nici oricând?

Nu pot să cred că am ajuns aici. Prefer să adorm și să trăiesc visând. Acolo știu că ești cu mine.









                                                                                                                                        Pentru totdeauna.

3 comentarii:

  1. amintirile frumoase nu se pot sterge ...

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumos. Bucura-te ca s-a intamplat si lasa-l sa se duca.

    RăspundețiȘtergere
  3. scrii foarte fain. ma regasesc in randurile tale.
    si totusi... desi in vise suntem impreuna si totul este frumos, acele vise ne fac mai mult rau...

    RăspundețiȘtergere