luni, 2 septembrie 2013

La obiect

Nu mai sunt cuvinte. Doar muzici, amintiri și vise. Nu mai alerg. Citesc, pictez și beau vin roșu. Dacă ai nevoie de mine, știi unde mă găsești.

Probabil ți-ai dat seama, Ciocolatika nu mai există demult. E doar o altă parte din mine. Toate vin și toate trec. 


Când va sosi și la mine timpul pentru totdeauna?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu